Producătorii de energie electrică pe cale eoliană şi prin sisteme fotovoltaice riscă să intre în faliment. Cer ajutorul Guvernului

Producătorii de energie electrică pe cale eoliană şi prin sisteme fotovoltaice se plâng că riscă să intre în faliment. Aceştia spun că nu şi-au încasat banii pentru curentul livrat şi că facturile pe care le achită depăşesc veniturile. Asta pentru că vând la un tarif mic, iar pentru a acoperi deficitul, cumpără la unul de câteva ori mai mare şi astfel se aleg cu datorii. În cadrul unei conferinţe de presă, un grup de antreprenori a cerut guvernului să intervină pentru a putea salva afacerile locale. De cealaltă parte, secretarul de stat în domeniul energeticii, Constantin Borosan, ne-a declarat că asta presupune regula de piaţă - să plătească pentru deficitul de energie pe care îl creează. Iar acesta, susţine funcţionarul, este într-adevăr mai scump.

Victor Aghinie deţine de cinci ani o staţie eoliană şi spune că încă de la început s-a confruntat cu probleme. Mai întâi, spune că a fost pus în situaţia să plătească taxe mari pentru importul utilajelor. După aceea a observat lipsa de concurenţă de piaţă, ceea ce a complicat activitatea. Problema cea mai evidentă este că nu-şi poate recupera banii din ceea ce a produs.

"Noi am pompat în sistemul energetic 702 mii de kilowatt în ianuarie, februarie, martie. Ma refer la primele trei luni. Până la ziua de azi nu ni s-a plătit niciun bănuţ", a spus Victor Aghinie, proprietar de staţie eoliană.

Producătorul spune că nu şi-a primit banii nici pentru lunile următoare. Potrivit lui, odată ce a intrat în vigoare legea privind piaţa energiei electrice, situaţia s-a perturbat.

"Nu mai înţelege nimeni care plăteşte, care nu plăteşte. Contabilii continuu se ceartă. Lucrează omul o lună, produce şi la urmă încă rămâne dator. Vindeam în raionul Briceni energie electrică şi la sfârşitul lunii eu încă dădeam 40 de bani la fiecare kilowatt. Statul ne impunea să cumpărăm energie cu 3,20 lei de la Energocom, dar o realizam cu 2 lei. Dacă, de urgenţă, nu se iau măsuri, noi sistăm producerea", a declarat Tudor Aghinie, proprietar de staţie eoliană.

Secretarul de Stat responsabil de domeniul energetic, Constantin Borosan, a explicat că, potrivit regulilor de piaţă, producătorul se angajează să plătească pentru deficitul de energie pe care îl creează, iar asta costă.

"Toţi participanţii, producători, furnizori, operatori de distribuţie, chiar şi operatori de transport, introduc notiţe cu cantitatea de energie electrică care va fi produsă sau consumată. Ceea ce nu corespunde cu această cantitate este dezechilibru. În cazul ţării noastre, această energie vine din sistemul european ENTSO-E, are un preţ mai mare, într-adevăr", a spus Constantin Borosan, secretar de stat în domeniul energetic.

Cei care produc energie electrică pe cale eoliană şi fotovoltaică mai invocă faptul că sunt discriminaţi.

"Am fost discriminaţi din cauza că producem cantităţi mici de energie, că noi suntem mulţi, suntem mici, suntem dispersaţi. Am creat un grup de echilibrare şi am urmat practicile micilor producători europeni. Doar în luna august am putut să prezentăm o ofertă de 4 milioane de kilowatt/oră, dar nu a fost să fie. Am fost refuzaţi. Mai mult decât atât, într-un răspuns din partea Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale se invoca faptul că energia electrică produsă de turbinele eoliene are probleme de calitate", a declarat Zinaida Plămădeală, reprezentant, companie producătoare de energie.

Referitor la calitatea energiei electrice, produsă local, secretarul de stat a menţionat faptul că aceasta este mai scăzută din cauza utilajelor. Având în vedere că unele au fost exploatate în jur de 20 de ani în alte ţări, capacitatea lor este mai joasă şi, respectiv, influenţează calitatea.

"Dacă la tehnologiile eoliene moderne durata de utilizare a puterii maxime este 2500 - 2600 de ore, atunci la tehnologiile vechi acestea sunt 2000 - 2200 de ore pe an. Adică un 1kwatt putere instalată ar produce 2200 kwatt/oră timp de un an, iar o tehnologie nouă ar produce 2600 kwatt/h pe an putere instalată", a spus Constantin Borosan, secretar de stat în domeniul energetic.

În condiţiile în care au un profit mult mic decât cheltuielile pe care trebuie să şi le asume, producătorii de energie regenerabilă susţin că există riscul să intre în incapacitate de plată şi, respectiv, să-şi sisteze activitatea.

"Cineva a produs energie electrică de 100 de mii de lei, însă îi vine cea de-a doua factură, unde el este dator cu 150 de mii de lei. Deciziile care au fost luate ne impun mai bine să stopăm producţia care este în funcţiune la moment. Noi avem soluţii, vrem să fim auziţi", a menționat Vitalie Malai, avocatul al producătoriilor de energie regenerabilă.

În ţara noastră sunt peste 30 de agenţi economici care produc energie electrică pe cale eoliană sau prin sisteme fotovoltaice. Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan, aceştia asigură câteva procente din necesarul de energie al ţării.

Comentarii